Vreme frumoasă, toată lumea la plimbare prin centru, la cumpărături etc. Am căutat o cafenea (de preferinţă cu terasă), unde să am şi wifi. Într-adevăr, wireless găseşti peste tot, dar nu free. Ok, caut caut, şi ajung la Starbucks. Terasă simpatică, iar la o cafea comandată primeşti (dacă ceri) un card cu user şi parolă pentru wifi. Îmi place să stau pe o terasă la o cafea sau  un suc, şi să mă uit la englezii ăştia. La stilul lor de a umbla, de a se îmbrăca, la engleza lor ciudată etc. Tocmai a trecut pe lângă mine un tip îmbrăcat aşa: tricou negru cu ceva metal imprimat pe el, bermude şi bocanci milităreşti (negrii şi înalţi). 4 pierce-uri în buze, 1 în nas şi 2 în sprânceana stângă; nu am apucat să îi fac poză.

Cum sunt la 5 minute de ocean, pescăruşii ne cam dau târcoale, mai lansează câte o bombă, mai vin până lângă noi să cerşească una alta.

Nu prea am scris despre autobuz. Când am venit în centru am fost cam puţini azi, dar de obicei e plin (cate scaune are, toate sunt ocupate). Ce îmi place la ei, e că fiecare om stă frumos la rând, nu se înghesuie să intre. Până şi şoferul aşteaptă liniştit pe toată lumea, nu grăbeşte pe nimeni, ba chiar aşteaptă să se aşeze fiecare înainte să pornească. Autobuzele nu sunt ieşite din comun, dar sunt îngrijite.

Mă duc până la ocean.. later!