Nu prea mi-l puteam imagina pe Dwayne Johnson (The Rock) în filme comice, dar l-am văzut în câteva. Acesta e genul adventure / sci-fi cu câteva faze comice. Un film mai mult pentru copii, zic eu. Începe cu povestea (pe scurt) a unui şofer de taxi din Las Vegas, cu cazierul pătat de câteva servicii prestate pentru un mahăr din Sin City, pentru care a făcut şi închisoare. Ajunge să aibă ca şi clienţi doi puşti, care îi dau o grămadă de bani să îi ducă prin deşert până la ceva cabană. De aici începe acţiunea filmului; copiii îşi caută nava spaţială să se întoarcă acasă, Dwayne îi ajută, sunt urmariţi de o societate guvernamentală secretă şi multe altele. E simpatic, dar nu m-a fascinat.
Mă bucur că mai aflu şi eu câte ceva ce se întâmplă prin ţară. După mine, cel mai isteţ român la ora actuală e Dinu Patriciu. Şi-a vândut şi ceilalţi 25% din Rompetrol, şi-a mărit averea undeva pe la 2,3 miliarde $, şi a început să investească în imobiliare, să cumpere pământ la greu. Criza trece într-un an, doi, iar el îşi va mări averea mult şi bine. Totuşi, trebuia să apară şi o criză de genul, să mai reglementeze puţin treburile. Să ajungi să ceri 2000 euro/mp în Bucureşti, era deja absurd. Totul a fost supraestimat, de aceea s-a şi ajuns la criză.
În concluzie, respectele mele pentru o mişcare frumoasă!
Am făcut o mică pauză. Duminica trecută, la orele acestea, eram în avion (în drum spre casă) şi mă plictiseam vizionând filmul Superhero. Am luat o mică pauză pentru că ajuns acasă, m-am lovit din nou de o grămadă de probleme a laRomânia, m-am întâlnit cu prietenii etc etc, şi nu am apucat să folosesc calculatorul (decât seara, la câte un film). Urmează să fac ceva review-uri la filmele văzute în acest timp, întâmplări prin care am trecut şi altele.
Până una alta, îmi urez singur: Bun Venit În România!
atenţie, limbaj de român!
M-am trezit azi dimineaţă cu gândul că abia aştept să treacă şi ziua aceasta. In 2 zile plec acasă şi nu mai am răbdare. M-am uitat la un film azi dimineaţă după care m-am gândit să mă plimb, să treacă ziua mai uşor. Am fost prin aceleaşi locuri prin care am mai fost şi de care o să îmi fie foarte dor; prin pădure, pe la ocean (The Hoe), prin centru etc. În drum spre casă, m-am băgat pe la Tesco să îmi iau un RedBull Simply Cola. Ce mi-am dat seama, a fost că de fiecare dată când veneam la Tesco mergeam doar prin supermarket, şi niciodată nu am fost sus unde erau fast food-uri, haine şi electronice. Aşa ca am dat o raită şi pe sus. Cum încă era devreme, ziua era lungă, am mers la electronice şi m-am oprit în zona de testat sisteme surround. M-am pus pe canapea, în faţă aveam o plasmă pe care rula ceva film, şi eram înconjurat de satelitţii sistemului de surround. M-am uitat la 2 filme şi nimeni nu m-a deranjat.
Ajuns acasă, aflu că prietenii mei englezi s-au hotărât să mă scoată în oraş, la masă. Au ales restaurantul The Village, un restaurant rustic cu tot felul de sppecialităţi din peşte; eu am mâncat cotlet şi costiţe de porc, cu un cârnăcior, ciuperci prăjite şi cartofi prăjiţi (ca românul), şi asta pentru că nu îmi place peştele. În timp ce aşteptam mâncarea, ne-a adus ceva aperitive şi toate din peşti. Am mâncat ceva inele de carne, prăjite, iar mai târziu am aflat că sunt bucăţi de sepie, şi chiar au fost bune. Mi-am adus aminte totuşi să fac ceva poze DUPĂ ce am terminat aperitivul şi începusem deja felul de bază.
După masă, bineînţeles, m-au dus să văd viaţa de noapte din Plymouth, dintr-o parte a oraşului în care nu am mai fost niciodată. Ce pot spune mai mult, decât că îmi va fi tare dor de oraşul acesta.
PS, ne-am oprit şi la un prom (bal), dinăla ca în filme ;-) .. nois!
PPS, aici e tot 19 iunie, nu 20 ;-)
Pe bune, am ajuns să urăsc partea de check-in de la aeroport. Oricine merge undeva cu avionul, când vine acasă are bagajul mai greu. Asta ar trebui să fie ceva lege de-a lui Murphy, pentru că e prea adevărat! M-am săturat să prind nişte proaste la check-in, care pentru câteva sute de grame în plus te taxează (deşi e vorba că taxează de la 1kg în sus, cam cu 15 lire). În Budapesta, când am venit, aveam 3 kg în plus şi mă pregăteam să plătesc. Totuşi, sunt 3 kg în plus, nu 400 grame. Dar, surpriză, nu mă pune nimeni să plătesc. În Anglia însă, când vrei să mergi acasă, deşi îţi mai laşi pe aici o grămadă de lucruri, tot ajungi să plăteşti oricât de puţin ai depăşi. Şi e stresant să dai 15 lire/kg, când dintr-un kg plătit îţi iei (dacă mai pui ceva, în Anglia) o pereche de blugi calumea (care ăia cred că fac 1kg). La partea de Security check, nu am ce zice. Prefer să îmi tot dau jos cureaua, ceasul, să scot laptopul, să îl bag înapoi etc etc.. decât să mă trezesc cu un kamikaze la bord.
Să nu încep iar de biletul de avion. Te gândeşti că îl prinzi bine la 40 de lire, dar când ajungi să plăteşti, îţi mai adaugă taxe de aeroport şi n lucruri, şi te trezeşti că depăşeşti suta de lire. Dar te bucuri când vezi că ziua următoare preţul a ajuns la 90 lire+taxele de aeroport.. şi pe zi ce trece tot mai scump. Te mai şi tai, când de cele mai multe ori prinzi, cu o zi înainte, ca biletul să fie de 1liră.
Toate ţin de firma cu care zbori, iar RyanAir e vai de ea!
Din ultimile 3 episoade, totuşi parcă ep. 407 îmi place cel mai mult. Tot ce Armin mixează, se numeşte artă. Singurul lucru de care m-am săturat e intro-ul, dar e un preţ mic pentru aşa un mix ;-)
Îmi place să bag nişte turnee pe UltimateBet şi să ascult între timp episoade din ASOT. Culmea, niciodată nu pierd cât ţin mixurile!
Circulă ceva zvon pe internet cum că Armin ar fi murit într-un accident auto, şi se arată supărat de acest zvon. Chiar zice în timpul mixului că nu înţelege umorul unor persoane. Are dreptate.. prea mulţi proşti pe lumea asta!
Tracklist:
01. Airwave pres. Lolo – Trampoline
02. Poshout – For You (Ilya Soloviev Progressive Mix)
03. Andy Duguid – Neremiah
04. BT – The Rose Of Jericho (BT’s Deux ex Machina Album Mix)
05. Armin van Buuren feat. Jacqueline Govaert – Never Say Never (Alex Gaudino Remix) [Future Favorite]
06. Markus Schulz pres. Dakota – Koolhaus
07. Markus Schulz pres. Dakota – Sin City (Cosmic Gate Remix)
08. Cosmic Gate feat. Emma Hewitt – Not Enough Time (Raver Rework)
10. Progresia – Galandia
11. Paul van Dyk – Nothing But You (Super8 & Tab Remix)
12. tyDi feat. Audrey Gallagher – You Walk Away
13. Ton TB – Headrush
14. Sander van Doorn pres. Purple Haze – Bliksem [Track Of The Week]
15. Stoneface & Terminal – Santiago (2 AM Mix)
16. Solarstone feat. Elizabeth Fields – Part Of Me (Stellar Mix)
17. Tastexperience – Tantrix
18. Steve Brian – Yaya (Ronski Speed Remix)
19. Jorn van Deynhoven – Fast Lane
20. Ron van den Beuken pres. Floyd – The Essence Of Love
21. Solar Factor – No Return [ASOT Radio Classic].
It takes a real man to be one of the girls. LoL. Răbdarea mă ucide zilele aceastea. Aştept să se facă odată Duminică, să iau avionul şi să merg acasă. Cum nu am avut ce face azi, am căutat ceva torrente. Uite aşa am dat de comedia aceasta. Până acum chiar nu auzisem de acest film. M-am uitat la trailer şi mi s-a părut chiar simpatic. Se vede cine e George Lopez. Un văduv, cu o fetiţă de 13 ani, ajunge să fie Team Mom pentru echipa de fete din care face parte fiica lui, într-o tabără doar de fete. O înlocuieşte pe fosta lor lider, care tocmai născuse. Am râs bine la unele faze. O comedie de văzut împreună cu prietena, sau cu familia etc.
Vreme frumoasă, toată lumea la plimbare prin centru, la cumpărături etc. Am căutat o cafenea (de preferinţă cu terasă), unde să am şi wifi. Într-adevăr, wireless găseşti peste tot, dar nu free. Ok, caut caut, şi ajung la Starbucks. Terasă simpatică, iar la o cafea comandată primeşti (dacă ceri) un card cu user şi parolă pentru wifi. Îmi place să stau pe o terasă la o cafea sau un suc, şi să mă uit la englezii ăştia. La stilul lor de a umbla, de a se îmbrăca, la engleza lor ciudată etc. Tocmai a trecut pe lângă mine un tip îmbrăcat aşa: tricou negru cu ceva metal imprimat pe el, bermude şi bocanci milităreşti (negrii şi înalţi). 4 pierce-uri în buze, 1 în nas şi 2 în sprânceana stângă; nu am apucat să îi fac poză.
Cum sunt la 5 minute de ocean, pescăruşii ne cam dau târcoale, mai lansează câte o bombă, mai vin până lângă noi să cerşească una alta.
Nu prea am scris despre autobuz. Când am venit în centru am fost cam puţini azi, dar de obicei e plin (cate scaune are, toate sunt ocupate). Ce îmi place la ei, e că fiecare om stă frumos la rând, nu se înghesuie să intre. Până şi şoferul aşteaptă liniştit pe toată lumea, nu grăbeşte pe nimeni, ba chiar aşteaptă să se aşeze fiecare înainte să pornească. Autobuzele nu sunt ieşite din comun, dar sunt îngrijite.
Mă duc până la ocean.. later!
Cum a început criza financiară mondială? Mai marii de pe Broadway s-au trezit să strige în gura mare, în timp ce mâncau, că vine criza peste planetă. Firmele mari încep să dea oamenii afară, de frică să nu dea faliment din cauza crizei. Alte firme mai mici, se aruncă singure în faliment, considerând că de-aia nu le-a mers lor afacerea şi nici n-o să le meargă. Oamenii îşi deschid ochii şi în sfârşit văd că nu au bani în buzunare. Alţii mai şmecheri ameninţă că se sinucid în diferite feluri. Băncile încep să mărească dobânzile şi să facă teste psihologice oamenilor care vor un împrumut, să nu cumva să se arunce şi ei apoi. Americanii nu-şi mai cumpără maşini din state, că a dat criza şi peste ei; acum îşi cumpără maşini din Europa (Merţane & co.), şi astfel se închid şi fabricile lor renumite de maşini.
Printre englezii proşti, mai sunt câţiva deştepţi care vin cu idei de rezolvare a crizei. Ar trebui să luăm noi ideea respectivă de bună, şi să o punem în practică!
acest post este un pamflet, lol.
Lipsa de educaţie (sau proasta educaţie) a copiilor poate avea consecinţe groaznice. Un cuplu fericit se hotărăsc să se relaxeze pe durata weekendului pe marginea unui lac liniştit, loc unde el vrea să o ceară în căsătorie pe ea. Din păcate, liniştea lor e zguduită de o gaşcă de copii nesimţiţi care ajung să le fure maşina şi să îi terorizeze. Aş povesti mai multe, dar nu vreau să fie spoiler. Kelly Reilly îşi joacă bine rolul în acest film, iar despre Jack O’Connell nici nu mai am ce zice; îşi intră foarte bine în rol. Filmul se încadrează la genurile horror / thriller, dar după mine mai mult thriller. E un film care mi-a plăcut destul de mult şi îl recomand mai departe cu mare plăcere.
Duminică, 14 Iunie. Acu o săptămână şi ceva am avut parte de un soare ca în poveşti (bineînţeles, pentru Anglia). De weekend-ul trecut însă, am avut parte doar de ploi şi vreme aiurea. Am reuşit să ma plimb prin cartier cam de 2 ori (ţinând cont totuşi că obişnuiesc să mă plimb în fiecare seară). Şi a ţinut-o aşa până azi dimineaţă, când m-am trezit cu soarele in ochi. Din nou acelaşi soare superb, căldură afară şi cer impecabil. Prietenii mei de aici, englezii, şi-au adus aminte când le-am povestit ca mi-e foarte dor de ţară, de ieşit cu prietenii la un grătar etc. So, azi dimineaţă m-am trezit cu soarele în ochi, dar şi cu un miros îmbietor de grătar.
Aşa că azi voi uita de griji, voi mânca un grătar asemănător cu cel de acasă, după care vom merge la pădure şi apoi la râu să înotam (este o porţiune cât o piscină, adâncă de vreo 2m şi ceva, si cu nişte liane de pe care te poţi arunca în apă). E super!
Later edit: din păcate nu am aparat foto la mine, doar telefonul. Aşa că scuzaţi calitatea pozelor şi a filmuleţelor:
Read more »
Ziceam în postul precedent că mi-am luat câteva filme şi speram să fie ceva de ele. The Hangover mi s-a părut o comedie reuşită. Patru prieteni se hotărăsc să meargă în Vegas să ţină petrecerea burlacilor, pentru unul dintre ei. Singura problemă e că după prima noapte nu îşi amintesc absolut nimic; nici cum au ajuns să aibă un bebe în cameră, nici cum au furat tigrul lui Mike Tyson (care apare şi el în film, şi mai dă şi un pumn), dar cel mai important.. nu îşi aduc aminte unde e Doug, cel care urma să se căsătorească ziua următoare. Peripeţiile prin care trec ca să îl găsească pe Doug fac tot filmul. Nota de pe imdb de 8.4 spune multe. Recomand filmul tuturor.. merită!
Dance Flick se vrea a fi o parodie după Save the last dance, Step Up, High School Musical, Littlle Miss Sunshine, You Got Served 2 şi încă vreo câteva filme nu prea cunoscute. Îmi plac comediile, îmi plac unele parodii.. dar ăsta e vai de el! Are unele faze simpatice, dar toate le găsiţi în trailer. Dacă simţiţi nevoia să vă chinuiţi 85 de minute, nu aveţi decât! Nu vreau să scriu nimic despre acţiunea filmului, că m-aş enerva aiurea. Cum spuneam mai demult, comediile din ziua de azi nu mai sunt comedii. Mi-am mai luat câteva filme care sper să fie cât de cât mai calumea.
Ca să vă convingeţi, puteţi vedea trailerul.
